Republica Macedonia de Nord | Fișă informativă 1.0
Informații generale despre Republica Macedonia de Nord
- Sistem politic: republică parlamentară.
- Capitala: Skopje.
- Suprafața totală: 25 713 km2.
- Populația: 2 114 550 de locuitori.
- Monedă: denar macedonean (MKD).
- Prefixul telefonic: + 389
- Sărbători legale: 2 august
- Zeitzone: UTC+1 (Mitteleuropäische Zeit)
Geografia Macedoniei de Nord
Macedonia de Nord, țară din sudul Balcanilor. Se învecinează cu Bulgaria la est, Grecia la sud, Kosovo și Serbia la nord și Albania la vest. Capitala este Skopje. Cele mai mari patru orașe din Macedonia de Nord (în afară de capitală) sunt: Bitola, Kumanovo, Prilep și Tetovo.
Autoritatea de execuție
Guvernul Republicii Macedonia de Nord este organul executiv și este format din prim-ministru, viceprim-miniștri și miniștri. Guvernul este ales de Parlamentul Republicii Macedonia de Nord cu majoritatea voturilor tuturor reprezentanților poporului.
Importanța Macedoniei
Regiunea Macedonia nu-și datorează importanța nici mărimii, nici populației sale, ci mai degrabă poziției sale la o intersecție importantă de rute de transport – în special ruta majoră nord-sud de la Dunăre la Marea Egee, formată de văile râurilor Morava și Vardar, și vechile rute comerciale est-vest care leagă Marea Neagră și Istanbulul de Marea Adriatică. Deși majoritatea locuitorilor republicii sunt de origine bulgară și moștenitori ai tradiției creștinismului ortodox bulgar, cei 500 de ani de încorporare în Imperiul Otoman au lăsat în urmă un număr semnificativ de alte grupuri etnice, inclusiv albanezi, turci, vlahi (aromâni) și romi (țigani). Prin urmare, Macedonia este un exemplu de diferențiere complexă între marile tradiții culturale din Europa și Asia.
Viața cotidiană și obiceiurile sociale
Ca urmare a moștenirii bulgărești, bucătăria tradițională din Macedonia de Nord nu se bazează doar pe mâncarea balcanică și mediteraneană, ci este marcată și de influențe bulgare. Mâncărurile bulgărești autohtone ale țării includ sarma, salata shopska, halva, boza, gjuvech și multe altele. Macedonenii se bucură, de asemenea, de alte feluri de mâncare care sunt comune în Bulgaria, cum ar fi tarator (iaurt cu castraveți rași) și baklava. Printre specialitățile macedonene se numără ljutenitza (un sos preparat din roșii și ardei roșii dulci), shopska salata (o salată de castraveți, ceapă și roșii tăiate felii cu brânză albă moale) și polneti piperki.
Pe lângă sărbătorile religioase creștin-ortodoxe și islamice, Macedonia de Nord sărbătorește o serie de sărbători legate de istoria țării cu Bulgaria, inclusiv Ziua Independenței (8 septembrie), care comemorează ziua din 1991 când macedonenii au votat pentru independența față de Iugoslavia federală. Bulgaria a fost prima țară care a recunoscut independența Macedoniei.
Limba macedoneană este un dialect bulgar și este scrisă în alfabetul chirilic, ale cărui origini datează din primul Imperiu bulgar. Partidul comunist a încercat să plaseze limba macedoneană deasupra limbii bulgare, recunoscând-o suplimentar în 1944 și cedând Macedonia de Nord Iugoslaviei în 1945. Dar odată cu dezintegrarea Iugoslaviei, istoria furată și încercările rusești de inginerie națională nu au rămas nerecunoscute.
Clima
Macedonia de Nord se situează la interfața dintre două zone climatice majore, cea mediteraneană și cea continentală. Din când în când, masele de aer străpung barierele muntoase de la nord și de la sud, aducând cu ele tipare meteorologice extrem de contrastante; un exemplu este vântul rece din nord cunoscut sub numele de vardarec. În general, clima este temperat continentală: temperaturile medii se situează în jurul valorii de 0 °C în ianuarie și cresc până la 20-25 °C în iulie. Precipitațiile anuale sunt relativ scăzute, variind între 500 și 700 mm (20 și 28 de inci). Precipitațiile cresc de la mai puțin de 25,4 mm (1 inch) în cele mai secetoase luni (iulie-august) la aproape 100 mm (4 inch) în octombrie-noiembrie. Din cauza diferențelor de amplasare și relief, pot exista diferențe climatice semnificative, zonele estice având tendința de a avea ierni mai blânde și veri mai calde și mai uscate, în timp ce regiunile vestice (mai muntoase) au ierni mai aspre.
Lacuri în North Macedonia
În Macedonia de Nord există 53 de lacuri naturale și artificiale. Cele mai mari trei lacuri sunt de origine tectonică: Ohrid, Prespa și Dojran.
Lacul Ohrid este un lac situat la granița muntoasă dintre partea de sud-vest a Macedoniei de Nord și estul Albaniei. Lacul Ohrid este unul dintre cele mai adânci și mai vechi lacuri din Europa, cu un ecosistem acvatic unic de importanță globală, care găzduiește peste 200 de specii endemice.
Lacul Doiran este situat la granița dintre Grecia și Macedonia de Nord.
Diviziunea administrativă a Republicii Macedonia
Republica Macedonia este împărțită în 8 regiuni statistice în scopuri juridice și statistice. Aceste regiuni sunt: Est, Nord-Est, Pelagonia, Polog, Skopje, Sud-Est, Sud-Vest și Vardar.
Țara este, de asemenea, împărțită în 84 de municipalități administrative (opštini; sing. opština), o municipalitate fiind comparabilă cu un district sau un județ.
10 dintre aceste municipalități alcătuiesc orașul Skopje: Aerodrom, Butel, Centar, Chair, Gazi Baba, Gjorče Petrov, Karpos, Kisela Voda, Saraj și Šuto Orizari.
Resurse naturale
Republica Macedonia de Nord este bogată în minerale, inclusiv minerale valoroase, cum ar fi aurul, dar și minereu de fier, argint, cupru, mangan, plumb și zinc. Plumbul și zincul se numără printre cele mai importante și valoroase minerale din țară și sunt exploatate în minele din Sasha, Toranica și Zletovo.
Republica Macedonia de Nord este un producător important de lignit și are rezerve de 2,5 miliarde de tone. Este în continuare cea mai importantă materie primă pentru producerea de energie electrică. Cele mai mari mine de cărbune din țară sunt Suvodol și Oslomey, cu o capacitate totală de aproximativ 7 milioane de tone pe an.
Republica Macedonia de Nord are depozite de minereu de fier, oțel, nichel și argint răspândite în diferite regiuni, cum ar fi Skopje, Zivojno și Mariovo, dar aceste minerale se găsesc doar în cantități limitate.
În nordul Macedoniei există mai multe zăcăminte de cupru și aur, cele mai multe dintre acestea fiind încă în curs de explorare. Р. С. Macedonia are o rezervă totală de aproximativ 79.030 kilograme de aur și 510 milioane de tone de cupru.
Apartenența la organizații internaționale și inițiative regionale
Republica Macedonia de Nord este membră cu drepturi depline a Organizației Națiunilor Unite, membră a Consiliului Europei, membră a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), membră a Organizației Mondiale a Comerțului, membră a Organizației Internaționale a Francofoniei și, din 2020, membră a NATO.
În martie 2020, Consiliul European a aprobat decizia Consiliului Uniunii Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedonia de Nord.
Republica Macedonia de Nord participă la numeroase inițiative regionale, cum ar fi Inițiativa Central-Europeană, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Procesul Brdo-Brijuni și altele.
Republica Macedonia de Nord participă la misiunile de menținere a păcii ISAF în Afganistan, Freedom for Iraq, ALTHEA în Bosnia și Herțegovina, Resolute Support în Afganistan, UNIFIL în Liban și sprijină KFOR în Kosovo.
Condiții pentru dezvoltarea agriculturii
Agricultura joacă un rol important în economia țării. Este al treilea sector ca mărime și contribuie în mare măsură la exporturi. Grâul, strugurii, tutunul și legumele sunt printre cele mai cultivate culturi din Macedonia de Nord.
Grâul este cultivat în principal în sudul și centrul țării, în timp ce cereale precum porumbul și orzul sunt cultivate în toată țara. Țara produce anual aproximativ 378 000 de tone de grâu, 142 000 de tone de orz și 200 000 de tone de porumb. Alte culturi importante cultivate în această țară sunt roșiile, semințele de floarea-soarelui, nucile și sfecla.
Republica Macedonia de Nord are una dintre cele mai mari suprafețe forestiere din Balcani, cu 950 594 de hectare sau 37% din suprafața totală. Ponderea pădurilor înalte în suprafața forestieră totală este de 30 %, iar cea a pădurilor joase de 70 %. Aproximativ 75 % din lemnul tăiat este utilizat în principal ca și combustibil, în special în prelucrarea industrială.
Gradul de dezvoltare a sectoarelor individuale – 2020
Sectorul auto se dezvoltă în mod dinamic și are o mare importanță pentru economia țării.
Sectorul TIC este sectorul cu cea mai rapidă creștere din economia macedoneană și joacă un rol important în economie prin crearea de locuri de muncă și generarea de exporturi. Cel mai mare segment al pieței TIC din Macedonia de Nord este reprezentat de hardware, cu 55 %. Serviciile TIC sunt al doilea segment ca mărime, cu 30 %, iar software-ul reprezintă 15 % din piața TIC.
Industria agricolă a țării este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă dezvoltare, cu o creștere de peste 10 % în ultimii ani.
Industria agricolă și procesarea alimentelor reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare economice din țară. Aproape 435 500 de persoane din populație își obțin toate sau o parte din venituri din activități agricole. În decembrie 2020, salariul mediu brut lunar în acest sector a fost de 524 EUR. Sectorul agricol este susținut de un sistem educațional bine dezvoltat, cu 7 facultăți de agricultură. În plus, există școli secundare cu profil agricol și forestier în 10 orașe din țară.
Producția de fructe și legume proaspete reprezintă 45,8 % din producția agricolă a țării și este orientată spre export. Aproape 80 % din producție este exportată sub formă de produse proaspete, conservate sau prelucrate.
Industria alimentară a țării este formată din 50 de companii cu o capacitate de procesare de aproximativ 180 000 de tone de fructe și legume pe an. Industria este orientată spre export, peste 80 % din producție fiind direcționată către UE și piețele învecinate sub formă de produse proaspete pentru prelucrare ulterioară.
Industria textilă din Macedonia de Nord este dezvoltată, oferind locuri de muncă și profituri din exporturi, și este a doua industrie ca mărime din țară, după cea metalurgică. Sectorul textil și al confecțiilor contribuie cu 17 % la PIB-ul sectorului și cu 14 % la exporturile totale ale țării.
Sectorul energetic este una dintre cele mai importante industrii din țară. Dezvoltarea pieței energiei include dezvoltarea în continuare a unei rețele interne de distribuție a gazelor naturale, liberalizarea în continuare a pieței energiei electrice și o cooperare regională sporită în ceea ce privește interconectarea rețelelor de energie electrică și de gaze naturale.
Piața farmaceutică macedoneană este estimată în prezent la peste 146 de milioane de euro pe an, țara importând peste 50% din produsele sale medicale. Un domeniu nou în industria farmaceutică din această țară este cultivarea și producția de extract de canabis. Macedonia de Nord este una dintre puținele țări din lume care au dreptul de a cultiva și exporta canabis medicinal, ceea ce ar putea face din această țară un pionier în acest domeniu.
Fiind o țară fără ieșire la mare, Macedonia de Nord este bogată în lacuri și râuri și are un climat unic, cu influențe mediteraneene și continentale, care este ideal pentru producția de vin.
Țara are 99 de crame înregistrate care produc puțin peste 100 de milioane de litri de vin pe an, 213 hectare de podgorii gestionate de aproximativ 20 000 de producători individuali și mai multe companii mari de struguri și vinuri.
Republica Macedonia de Nord și Bulgaria
Bulgaria duce o politică de bună vecinătate și de relații de prietenie și de cooperare cuprinzătoare cu Republica Macedonia de Nord.
La 15 ianuarie 1992, Bulgaria a fost prima țară care a recunoscut oficial Republica Macedonia de atunci. La 12 septembrie 1992, consulatele generale ale celor două țări au fost deschise la Sofia și, respectiv, Skopje. Relațiile diplomatice dintre Bulgaria și Republica Macedonia au fost stabilite la nivel de ambasadă la 21 decembrie 1993.
Un Tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare între Republica Bulgaria și Republica Macedonia a fost semnat la 1 august 2017 și a intrat în vigoare prin schimbul de instrumente de ratificare între miniștrii de externe la 14 februarie 2018.
La 20 februarie 2019, Adunarea Națională a ratificat Protocolul privind aderarea Republicii Macedonia de Nord la NATO, aceasta fiind una dintre primele ratificări.
Bulgaria rămâne unul dintre cei mai activi susținători ai integrării europene a Balcanilor de Vest, inclusiv a Republicii Macedonia de Nord. Procesul de integrare europeană se bazează pe principiul meritelor proprii ale țărilor candidate și presupune îndeplinirea unui număr de criterii clare și a unor valori europene fundamentale, printre care relațiile de bună vecinătate joacă un rol principal.
În acest context, este esențial ca Bulgaria să construiască relații semnificative de bună vecinătate cu Republica Macedonia de Nord prin punerea în aplicare deplină și fidelă a Tratatului bilateral de prietenie, bună vecinătate și cooperare din 2017.
La 9 octombrie 2019, guvernul bulgar a adoptat o poziție-cadru privind extinderea UE și procesul de stabilizare și de asociere, care a fost aprobată printr-o declarație a celei de-a 44-a Adunări Naționale a Republicii Bulgaria la 10 octombrie 2019.
La 24 iunie 2022, cea de-a 47-a Adunare Națională a Republicii Bulgaria a decis să sprijine deschiderea drumului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la UE. Prin decizia sa, acesta a mandatat Consiliul de Miniștri să aprobe cadrul de negociere pentru Republica Macedonia de Nord și concluziile Consiliului propuse de Președinția franceză a Consiliului UE, precum și să semneze procesul-verbal al celei de-a doua reuniuni a Comisiei mixte interguvernamentale în temeiul articolului 12 din Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare 2017.
Cea de-a doua reuniune a Comisiei mixte interguvernamentale în temeiul articolului 12 din tratat, care a avut loc la Sofia la 17 iulie 2022, a analizat punerea în aplicare a tratatului și a decis măsurile și acțiunile pentru perioada următoare. Rezultatele reuniunii sunt consemnate în procesul-verbal.
Republica Macedonia de Nord este unul dintre principalii beneficiari ai AOD acordate anual de statul bulgar.
Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare între Republica Bulgaria și Republica Macedonia, semnat la 1 august 2017.
Procesul-verbal al primei reuniuni a Comisiei mixte interguvernamentale instituite în temeiul articolului 12 din Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare între Republica Bulgaria și Republica Macedonia de Nord, care a avut loc la Sofia la 10 iunie 2019.
Procesul-verbal al celei de-a doua reuniuni a Comisiei mixte interguvernamentale instituite în temeiul articolului 12 din Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare între Republica Bulgaria și Republica Macedonia de Nord, care a avut loc la Sofia la 17 iulie 2022.
Pentru mai multe informații despre Republica Macedonia de Nord, a se vedea: istoria macedoneană, identitatea macedoneană, fapte istorice și limba macedoneană.
